motiv de bucurie

Imi cer scuze de la "Scriitoarea in devenire" dar nu am putut sa nu ma abtin sa plagiez sau mai bine zis sa ma inspir de pe blogul ei. Am accesat si va recomand si voua sa accesati blogul: http://craybeejay.blogspot.com/ .

Poate asa deveniti si voi mai optimisti. In plus, trebuie sa constat cu bucurie ca, judecand dupa blogul cu pricina, numarul pacientilor casei de nebuni creste vertiginos, ceea ce nu poate decat sa ma bucure. Exista potential in lumea asta. Nu este chiar totul pierdut. Mai ales ca,doar un click aici va face cu mult mai optimisti, iar tensiunea Dvs. inclusiv cea arteriala revine la normal.

post nr.50

Sambata seara am fost la fotbal: Moldova-Norvegia. Vikingii impotriva haiducilor. Judecand dupa faptul ca vikingii au castigat cu 1-0, putem sa ne dam seama ca daca la meci participau si walkiriile, atunci nu mai ramanea nici freza din haiducii nostri.

Am observat mai multe evenimente demne de luat in seama. In primul rand, stadionul "Zimbru" a fost plin. Practic nu existau locuri libere. In al doilea, si nu in ultimul rand, spectatorii s-au sculat de pe scaun, cand a inceput intonarea imnurilor nationale. Mai mult ca atat, am ramas placut surprins de faptul ca, multi spectatori cunosteau versurile.

Nu-i vorba au fost si momente mai putin placute, care ca de obicei au prevalat. In ciuda celor 10000 de spectatori, jucatorii nostri au dat-o in bara (la propriu si la figurat), demonstrand inca o data ca le place sa ramana imuni la sustinerea tribunelor, si lucizi in eforturile de a se justifica, pastrandu-si intact aerul de martir al terenurilor proaste si a zeitei Fortuna.

Ma intreb daca exista in alta parte un public la fel de masochist ca al nostru? Echipa pierde dar publicul ramane. Alti jucatori, aceiasi masochisti.

merita sa faci copii in tara asta?

Intamplator, dar cine stie poate chiar predestinat, in timp ce stateam la coada intr-un oarecare market din Chisinau, mi-a fost dat sa asist la o discutie, ce intruchipeaza toate dilemele identitare ale pamantului basarabean de vreo doua sute de ani incoace.

Totul ar fi fost ok, in conditiile in care discutii de acest gen sunt la ele acasa incepand de la prima bodega si pana la "faimoasa noastra" Academie de Ne(Stiinte), daca participante la aceste discutii nu erau doua pustoaice de liceu.

Pana acum pluteam si eu pe aripile iluziilor ca discutii de genul "Stefan cel Mare" era moldov(e)an, iar "Vlad Tepes" mai roman ca Patriarhul Teoctist, Dumnezeu sa-l odihneasca, sunt destinate sa moara odata cu mandatul prezidential al lui Voronin, cand vor reprezenta un material numai bun pentru istorici si antropologi.

Dar ascultand involuntar discutia celor doua interlocutoare, care inspirate probabil de dictionarul lui Stati, erau convinse de distinctia clara, care exista intre "limba moldoveneasca" si cea romana, mi-am zis, bai da oare are nevoie fiecare generatie de un Coseriu al ei, sau de o sarbatoare zilnica a limbii romane, ca sa se termine odata toate aberatiile astea?

Dupa toate astea iti adresezi involuntar intrebarea: Oare merita sa mai contribui cu ceva la amelioararea crizei demografice din tara asta, daca generatia viitoare in loc sa-si caute de treaba, continua sa ruleze acelasi film?

primar sau medic-sef?

In dimineata zilei de joi, 6 septembrie, Prim-ministrul Vasile Tarlev a vizitat satul Cosnita. Seful Executivului i-a inminat lui Alexandru Lesanu, primarul satului, taloane pentru 1 tona de motorina pentru efectuarea lucrarilor agricole de toamna, transmite reporterul special al Agentiei INFOTAG.
Tarlev s-a informat asupra problemelor localitatii - lipsa unui apeduct centralizat si a 270 de locuri in gradinita de copii - si a promis ca Guvernul va aproba un program special de alimentare a satenilor cu apa, gaze, cu baie, subliniind ca "fiecare sat moldovenesc trebuie sa aiba o baie care sa le garanteze oamenilor un mod de viata sanatos".
Referindu-se la problema accesului satenilor la terenurile lor, situate in Zona de Securitate, premierul a propus ca proprietarilor funciari sa le fie eliberate permise speciale cu care ei sa-si poata cultiva paminturile, fara dificultate.
Prim-ministrul Vasile Tarlev a declarat presei, dupa sedinta de miercuri a Cabinetului de Ministri, ca nu intentioneaza sa adopte o a doua cetatenie.
Potrivit reporterului Agentiei INFOTAG, acreditat la sedintele Guvernului, Vasile Tarlev s-a declarat mindru pentru cetatenia sa moldoveneasca, subliniind ca "a fost, este si va fi cetatean al Republicii Moldova si acest fapt ii aduce o mindrie deosebita".
Premierul a amintit ca autoritatile moldovene in exercitiu au avut curajul sa adopte o legislatie care le permite locuitorilor tarii sa detina dubla cetatenie, dar a dezaprobat faptul ca multi cetateni ai republicii obtin cetatenia Romaniei vecine. "Mi-as dori ca, conationalii mei sa se mindreasca cu cetatenia Republicii Moldova, si sint impotriva ca ei sa abandoneze Patria intr-o perioada grea pentru ea, sa fuga in alte state, mai prospere", a subliniat el.
Comentind planurile autoritatilor de la Bucuresti privind acordarea vizelor pentru cetatenii moldoveni la granita, seful Executivului de la Chisinau a spus ca sprijina orice actiuni menite sa liberalizeze regimul de vize.

Sursa: www.azi.md

stratovarius si "homo sovieticus"

Probabil va intrebati ce pot avea in comun "homo sovieticus" si "Stratovarius". Pot sa spun ca daca, pana astazi, cineva imi adresa aceasta intrebare i-as fi spus ca este tocmai bun pentru o discutie cu medicul-sef. Dar nu este chiar asa de simplu.

Daca ieri am elogiat inceputul de toamna, fiindu-mi revelata insemnatatea profunda a zilei de ieri, apoi azi sa stiti ca ziua a fost la fel de productiva daca nu chiar s-a inregistrat o criza de supraproductie [fiti linistiti nu am de gand sa cad in "Marea Depresie"].

A trebuit sa trec pe la o librarie, mai bine zis pe langa un chiosc, ce afisa pompos "carti", pentru a afla ca daca intri in librarie si ai "obraznicia" sa ceri o carte in limba romana poti fi etichetat ... HOMO SOVIETICUS.

Pentru a nu fi acuzat de "nationalism" sau de neo-fascism voi povesti cu lux de amanunte micul incident produs la o librarie din Chisinau, incident, care la o analiza mai adanca sau mai a(profunda)ta, poate fi cu succes utilizat la "conceperea" urmatoarei "Conceptii a politicii nationale".

Intr-o "Librarie" din Chisinau, ce afiseaza numai carti in limba rusa [daca sunteti curiosi puteti verifica libraria de la intersectia strazilor Vasile Alecsandri si Stefan Cel Mare]

Vanzatoarea (ca numai librar nu pot sa-i spun): Shto vy hoteli?

Subsemnatul: Vreau o carte in limba romana.

Vanzatoarea (cu un perfect accent de Bucuresti): Ce carte anume cautati?

Subsemnatul: O carte in limba romana.

Vanzatoarea (in dialog cu o colega): Vezi, draga, un exemplu tipic de "homo sovieticus"...

P.S. Nu-i asa ca analiza paralela a comunismului si fascismului si-a dovedit iarasi viabilitatea?

Despre "Stratovarius" nu pot sa spun decat ca inca odata m-am convins de faptul ca poti procura un cd bun sau chiar foarte bun numai atunci cand nu stii nimic despre formatia cu pricina.

melancolie relaxanta

Nu am de gand sa povestesc despre cum vine toamna si frunzele se astern ca un covoras galben pe trotuar. Despre asta povestesc mult mai bine si cu lux de amanunte liceenii in eseurile de la inceputul anului scolar. Pur si simplu am descoperit ca cel mai frumos anotimp este inceputul de toamna, dar mai bine zis nici macar inceputul ci prologul toamnei.

Te trezesti dimineata si ai o senzatie de fericire, sau ca sa nu deviez iarasi in consideratii filosofice, de genul ce este fericirea, pot spune ca te simti confortabil, la aceasta contribuind "n" cauze si mai putin cauza majora din publicitatea absorbantelor: "ca totul este uscat si confortabil".

Totul este atat de relaxant incat iti dai seama ca nimic nu te poate dezichilibra: nici macar vecinul care te calca pe picior in troleibus, sau casierita care dupa ce se arata surprinsa de greseala sa face o fata de Fecioara Maria etc. Va las pe voi sa enumerati cauzele care v-ar putea crea un disconfort deoarece astazi le-am uitat pe toate.

Nu stiu ce este atat de special in aceasta zi. Parca totul a ramas la fel si nu este nici o deosebire intre ziua de ieri si cea de azi. Iti dai seama ca aceasta stare de bine va disparea tot atat de anonim si de instantaneu precum a aparut.

Atunci incerci sa o pastrezi cat mai mult si sa savurezi fiecare clipa. Atunci incepi sa intelegi ce au vrut sa spuna admiratorii lui "carpe diem" sau "painea noastra cea de toate zilele da-ne-o noua astazi". Poate anume aceasta zi reprezinta "sensul existentei", desi cel mai putin in aceasta zi iti propui sa afli rostul existentei noastre aici? Poate sensul existentei este sa nu iti pui intrebari de acest gen?

post restant

Dupa o luna de zile nu pot sa spun ca m-am schimbat, dar cert este ca nu am ramas acelasi. Au trecut 30 de zile: pentru cineva o vesnicie pentru altcineva 30 de vieti. Cum nu te uiti tot acolo ajungi: adica fiecare din aceste 30 de zile este asemenatoare cu alte 30 de zile si tot asa.

Acum poate sa zica cineva ca nu este de acord. Depinde de perspectiva perspectivei. Monotonia este un mecanism de adaptare a organismului la haosul din jur. Adica tocmai datorita haosului din jur viata a devenit atat de monotona. Pe de alta parte, poate totusi haosul din noi provoaca aceasta monotonie.

P.S. In ceea ce priveste rezultatele concursului anuntat la ultimul post, pot sa spun doar ca mi-a fost usor sa aleg castigatorul, mai bine zis, nici nu stiu daca eu l-am ales sau daca el s-a ales. In fine, ca de fiecare data cand este vorba de concursuri, a castigat un anonim, doar ca, in cazul Casei de Nebuni, Anonimul si-a capatat o identitate si o bere destul de plina de sine.