Astazi am reusit sa termin lucrarea "Despre idei si blocaje" semnata de Horia -Roman Patapievici. Nu vreau sa va plictisesc cu niste pasaje care mi-au placut si cu altele cae mi-au placut mai putin sau deloc. In general, lucrarea se citeste usor. Pe alocuri senzatia de usurinta sau usuratate este generata de repetarea constanta pe tot parcursul cartii a unor idei: digresiunea culturii generale, disparitia intelectualilor umanisti, superficialitatea si specializarea absoluta a "cretinilor educati" sau a "calfelor specializate" de astazi, provincialismul dar in acelasi timp exceptionalitatea discursului cultural romanesc.
Cu toate ca prefera un model cultural organizat in forma unei roti, care are in centru cultura generala iar spitele sunt de fapt reprezentari ale unei culturi de speciaitate, totusi trebuie sa recunoastem ca ascensiunea unor intelectuali de genul lui Patapievici, Liiceanu sau Plesu se datoreaza tocmai structurii ierarhizate a modelului cultural actual. Cu alte cuvinte, cu toate ca pledeaza pentru un model democratic acestia sunt un produs al modelului monarhic.
In alta ordine de idei, tind sa fiu de acord cu observatiile lui Patapievici ca modelul cultural roman este unul de imitatie, de altfel ca si alte culturi din Estul Europei. Unii absolventi ai unor institutii din Occident atunci cand revin acasa se complac intr-o atitudine de complezenta si de narcisism academic. In loc sa contribuie la dezvoltarea unui spatiu public acestia se limiteaza la adoptarea unui comportament de guru academic, refuzand cu insistenta sa discute sau sa puna la indoiala orice concept insusit cu sfintenie pe parcursul experientei sale academice.
