La tot pasul se aud experti in ale folcorului si ale traditiilor populare: "Ia baga o muzica din batrani," "Cand eram noi mai tineri atunci era folcor adevarat", "Amu toate traditiile s-o stricat. Nu se mai tin obiceiurile ca altadata" " Tineretul de azi ii tare destrabalat", "In vremurile de demult se pastrau toate traditiile. Totul era ca la carte" (Sesizati ironia culturii scrise si victoria indubitabila a lui Gutenberg in fata intelepciunii populare)
De fapt, ca sa "pun si eu degetul pe rana" si aici nu vreau sa par adept al poporanismului, semanatorismului si altor "-isme", nici intr-un caz nu pledez pentru intoarcerea sau reintoarcerea "taranului la sapa", cu atat mai mult ca el nici nu s-a indepartat prea mult de aceasta "unealta exploatatoare".
Vreau doar sa punctez "iluzia revenirii la traditia inexistenta" care s-a produs in satele post-sovietice sau post-socialiste. Acest fenomen de fapt ar trebui sa dea de gandit celor care trambiteaza "argumentul precum ca "fiinta nationala" a fost salvata de taranul care prin pasivitatea sa de fapt a rezistat in fata statului." Mai mult ca atat, celebra sintagma a lui Blaga precum ca "Vesnicia s-a nascut la sat", pe care o mai auzim din cand in cand, tinde sa se transforme intr-o declaratie daca nu cinica atunci triviala.
No comments:
Post a Comment