greata

Dupa o pauza ceva mai prelungita, in care nu s-a intamplat mare lucru, incerc sa mai injgheb niste fraze coerente. Desi recunosc ca in conditiile obiective ale mediului inconjurator, care se caracterizeaza prin temperaturi sporite si aer ecologic, este cam greu sa gandesti coerent, liber sau corect, totusi parca mai simt niste greturi ale gandirii. Greturile prin asta si sunt bune, ca sunt temporare si destul de prescurtate. Nu conteaza ca sunt greturi metafizice, fiziologice sau frazeologice. Esential e sa-ti fie greata. 

Poti sa-ti provoci singur acest sentiment cuprinzator si in acest caz esti autosuficient si implinit. Mai rau e cand prin natura imprejurarilor greata apare din senin si dispare in abis. Mai vesel este atunci cand nu esti singur in acest exercitiu gretos. In general, totul ce este colectiv este si vesel. Bineinteles, cu exceptiile de rigoare, care de data asta nu confirma regula ci chiar o infirma. 

De fapt greata nu este nici pe departe o manifestare maligna a unei tumori psihologice indusa de varii motive. Din contra, greata este o stare foarte sanatoasa si datatoare de speranta. Cum daca nu prin greata omul scapa de stari gretoase. Cu cat mai mult vrei sa vomiti cu atat esti mai sanatos. Organismul vrea sa se purifice si atunci apare vocea interioara care aduce mai mult a gripa porcina . Prin diverse sunete martiale, voinicul lupta cu raul interior si astfel intr-un act de metempsihoza se elibereaza de griji. 

Nu pot sa zic ca starea post-greata este o stare stabila. Totusi, aceasta stare poate fi comparata cu o nirvana, cu o pacificare sufleteasca in care organismul pentru scurt timp poate sa-si caute de ale gurii. Tot asa pana la alta stare de greata. O simetrie perfecta in care viata se reduce la diverse forme de greata. Dupa cum mai apare in cartile de fizica, greata nu dispare, ea se trasforma. O alta forma de greata este greata pro-creatiei sau cea a creatiei. Ambele sunt provocate de greturi: unele vizibile, altele mai putin vizibile.

P.S. Acest scurt comentariu nu a fost nici pe departe indus de o stare similara celei descrise mai sus. Desi recunosc ca pacientii care se vor aventura sa-l citeasca, in prima instanta se vor grabi sa prefigureze o asmenea concluzie. In fine, nu cred si nu incercati sa ma convingeti ca nu ati fost atinsi niciodata de mirifica si oribila stare de greata.