elita culturala vs. cultura de masa

Iata cateva idei pe care le-am captat din discutia lui John Carrol autorul cartii "Ego and Soul" cu Clive Hamilton, in indepartata Australie.

In opinia lui John Carrol, pe parcursul ultimilor 150 de ani, elita culturala a incetat sa-si mai indeplineasca functia de a oferi raspunsuri la intrebarile metafizice. In schimb aceasta a devenit nihilista. Pe de alta parte, cultura populara a preluat functia elitei culturale. Prin faptul ca valorifica activitatile cotidiene, cultura populara inlocuieste experienta religioasa din perioada anterioara cu unele experiente semi-religioase de genul shopping-ului sau a sportului..

Shopping-ul ca Agora. Experienta shopping-ului se refera mai putin la consumerism decat la nevoia de socializare. Este mai mult un spatiu de comunicare. Sportul este o experienta semi-religioasa. Simtim placere daca aratam bine. Avem nevoie de noutati. Unica problema este atunci cand necesitatea devine excesiva.

Clive Hamilton: "Nu este criza economica un produs al acestui exces? Faptul ca cheltuim mai mult decat castigam".

John Carrol: Constiinta individului este autoritate suprema. Suntem mai putini vulnerabili la manipulare. Etica protestanta percepe munca ca ceva mai mult decat o activitate, o experienta ce reda sens vietii.

Prin cultura populara am in vedere lower middle class culture- cultura clasei muncitoare. Valori ca modestia, si autocontrolul. Valorificarea cotidianului si ignorarea elitelor.

Clive Hamilton: Se pare ca in opinia Dvs. cultura lower middle class a ramas imuna fata de tendintele decadente ale elitei culturale. Nu credeti ca aceasta opinie prezinta o viziune romantica a culturii populare?

John Carrol: Elita culturala are o pozitie privelegiata de custode cultural. Ea trebuie sa ofere sens. Ea are aceasta responsabilitate care s-a pierdut in ultima 150 de ani cand a predominat nihilismul. Relativismul : daca il ucizi pe Dumnezeu atunci totul este permis. Cultura populara: sport, soap opera promoveaza valorile morale traditionale, problemele cotidiene.

C.H: Ce inseamna pentru Dvs. conceptul de "high culture"? Poate deconsiderati doar o parte din high culture si anume partea care este nihilista? Mai mult ca atat, astazi se pare ca "high culture" tinde sa fie tot mai mult comercializata de tipi ca Elton John sau Berezovsky. Conceptul de "high culture" a fost vulgarizat iar intrebarea este daca aceasta vulgarizare este un fenomen temporar?

J.C: Problema rezida in elita si nu in bani. Noii imbogatiti vor cumpara ceea ce le vor recomanda elitele culturale.

C.H: Este oare cultura populara neafectata de tendintele pietii? Se pare ca ignorati in totalitate comercializarea culturii?

J.C.: Criza economica a aparut deoarece guvernul nu gestioneaza corect piata. Suntem intr-o batalie permanenta cu legile pietii deja de 200 de ani.

C.H: Ce parere aveti despre publicitate? Organizatiile comerciale influenteaza modul de gandire. Modul in care organizatiile comerciale creaza imagini si moduri de comportament. Notiunea de “cool” de exemplu. Tinerii au preluat diverse modele de comportament din publicitate devin “cool”. Daca un star face publicitate unui produs atunci acesta se vinde independent de valoarea acestuia.

J.C: Avem publicitate din 1920. Nu este ceva nou. Campaniile de publicitate au dat gres. In sport, exista opinia ca TV-ul influenteaza publicul. Dar in acelasi timp exista rezistenta fata de acest fenomen, exista spotrivi care renunta la salarii majorate pentru atasamentul fata de club sau alte valori decat bani. Vedem un razboi intre comercializare si valori morale.

C.H: Cartea abunda in idei Jungiene, notiuea de arhetip. De ce nu-l mentionati de loc pe Jung?

J.C: Explicatia este simpla. Pentru ca nu are nicio influenta asupra mea.

C.H.: Poate are mai multa influenta decat va dati seama. [Dupa mine cea mai buna gluma pe care am auzit-o in ultimul timp].

J.C: Jung nu este sistematic. Dar exista anumite parti in care ma regasesc ca de exemplu tematica Ego-ului care pierde sensul existentei. Fiecare om are ceva supranatural nu este numai o combinatie de gene.

Cineva din sala: Universitatile la fel si-au pierdut prestigiul pentru ca au fost influentate de piata. Putem sa reparam aceasta situatie?

J.C.: Vorbim despre disciplinile umaniste pentru ca se afla la baza sistemului universitar. Se refera la elitele culturale. Universitatile moderne sunt concepute pe baza idealurilor umaniste de civilizare. Aceste idealuri au fost subminate. Intrebarile lui Shakespeare nu mai sunt actuale. Ar trebui sa restabilim principiul: "cunoastere pentru cunoastere" si nu numai "cunostinte pentru scopuri practice" In universitati de fapt nu se discuta acest lucru.