Saturday, February 7, 2009

stiinta aplicata

In sfarsit dupa o pauza destul de mare generata mai mult de lene decat de alte ocupatii captivante, am reusit sa ma uit la doua filme: primul este Revolutionary Road, cu Leonardo di Caprio si Kate Winslet, care a luat mai multe Globuri de Aur anul acesta si care candideaza si la Oscar, iar cel de-al doilea este Stileaghi, un film rusesc ce-si propune sa genereze niste nostalgii dupa un fenomen cultural din anii 50 ai URSS. S-ar parea ca cele doua productii ar fi total diferite. Or, ambele provin din niste medii culturale ce numai apropiate nu sunt.

In plus, ambele productii abordeaza genuri cinematografice diferite. Filmul american povesteste drama unei familii americane ancorate in mediul opac al mediului suburban din visul american. Pe de alta parte, productia ruseasca tine mai mult de un musicle, care povesteste despre un mod de viata alternativ pe car il adopta niste tineri sovietici dornici sa scape de monotonia vietii cotidiene. Totusi in pofida tuturor distinctiilor aceste doua filme impartasesc o idee comuna: schimbarea nu depinde de factorii geografici sau de locul in care te afli, ci de dorinta de a incepe metamorfoza de la propria persoana.

In special mi-a placut, in Stileaghi, faza in care un fost stileagha devenit intre timp diplomat sovietic in SUA, se reintoarce acasa si ii spune unui prieten de-al sau ca in SUA nu exista stileaghi, iar daca acestia ar aparea pe adevaratul Broadway atunci ar fi dusi imediat intr-un azil psihiatric. In momentul acesta, mi-am adus aminte de termentul "Imaginary West" (dupa cum v-ati dat seama se traduce Vestul Imaginar) utilizat de Alexei Yurchak pentru a descrie un fenomen prin care cetatenii sovietici, care nu prea scoteau nasul din tara, isi creau o imagine proprie a Occidentului derivata din filmele si muzica occidentala.

Astfel, atunci cand au obtinut dreptul sa calatoreasca peste hotare, fostii cetateni sovietici si-au dat seama ca Vestul lor, cel imaginat, in care exista doar jazz, rock sau blue jeans, nu este Vestul adevarat. Celor care doresc sa afle mai multe despre acest fenomen precum si despre modul in care sistemul sovietic a generat un interes sporit pentru imbi straine si muzica rock le recomand cartea lui Yurchak, Everything Was Forever, Until It Was No More. The Last Soviet Generation, Princeton University Press, 2006.

2 comments:

Anonymous said...

un fragment al cartii lui Yurchak:

http://press.princeton.edu/chapters/s8102.html

IMB said...

merita citita, asta din auzite :)

iluzia cetatenilor sovietici, este iluzia post-comunista a intelectualilor din Europa de Est.