Arta pentru Adevar?

Intrebarea de mai sus este teza de baza pe care o abordeaza Frank Furedi in articolul "The truth about music" . Desi vorbeste despre muzica si semnificatia acesteia in calitate de sursa a Adevarului, de altfel il citeaza si pe poetul Robert Browning care in una dintre poeziile sale spunea: ‘There is no truer truth obtainable / By Man than comes of music.’, afirmatiile autorului sunt valabile si pot fi interpretate ca fiind caracteristice intregului ansamblu cultural al epocii contemporane.

Una dintre ideile de baza este ca managerii culturali din Marea Britanie dar si din alte state occidentale, atunci cand evalueaza calitatea artistica a unei compozitii se refera mai mult la gusturile audientei si mai putin la conceptul de valoare intrinseca a acesteia. Cu alte cuvinte, pentru societatea britanica, valoarea unei opere de arta se masoara in conformitate cu impacul social-economic pe care aceasta il va produce asupra societatii. Aici elementul care prevaleaza fiind exstenta unor criterii masurabile, care ar putea fi evaluate. De exemplu, efectul terapeutic al muzicii. In plus, orice compozitie muzicala trebuie sa fie certificata stiintific ca fiind utila pentru ceva anume. Muzica nu mai are valoare in sine ci trebuie sa serveasca un obiectiv masurabil.

Apropo, exista in articol un element care ar putea fi aplicat si realitatilor de la noi. Autorul mentioneaza ca, oamenii de arta intotdeauna au avut de infruntat diverse obstacole. Daca in trecut acestia trebuiau sa lupte cu interesele comerciale si politice, atunci, in momentul de fata, in societatile occidentale, artistii se bucura de toata atentia, dar in schimb "sunt obligati sa serveasca cauze straine de semnificatia intrinseca a operelor de arta". In contextul nostru cred ca inca nu ne-am debarasat de interesele politice, iar artistii inca nu se bucura de toata atentia. Pe de alta parte, care este garantia ca atunci cand vom scapa de interesele politice, nu vom fi si noi in situatia celor din Occident? Adica vorba lui Murphy: sandwich-ul intotdeuana cade cu "untul in jos".