lume nebuna

Inca un film bun pe care l-am gasit intamplator. De fapt, cred ca mi-a fost lene sa citesc cartea lui William Golding "Lord of the Flies" si am hotarat sa privesc filmul cu acelasi nume dar si cu acelasi subiect. O antiutopie despre nist copii, care au ajuns pe o insula pustie. La inceput totul este frumos. Copiii se joaca, alearga fac focul. Doar ca totul incepe cu un element simbolic: aprind niste vreascuri, dar, accidental arde si copacul din preajma focului.

Dupa asta, unii "copilasi" se transforma in niste vanatori, iar altii stau pe malul marii si se multumesc cu ce le-a dat Dumnezeu. Treptat, vanatorii incep sa-si dea seama de forta pe care o detin si incep sa-i persecute pe ceilalti. Astfel, dupa o serie de omoruri, prin care vanatorii reusesc sa-i puna la respect pe ceilalti, in tabara nevanatorilor ramane doar un baiat. Aici intervine finalul, care, de altfel, este foarte brusc dar, in acelasi timp, revelator. Nu voi spune cu ce s-a terminat pentru a-i determina pe "vanatorii de filme" sa purceada in cautarea filmului.

Zilele astea am mai citit o carte destul de apetisanta, desi denumirea sa sugereaza contrariul. Ma refer la romanul "Sunt o baba comunista" de Dan Lungu, publicat in 2007 la editura "Polirom". Mi-a placut pentru ca se citeste usor, are ceva elemente de umor. Totusi, elementul de baza este faptul ca te face sa reflectezi la lumea in care traiesti. Daca, scriitura lui Ernu "Nascut in URSS" este destinata mai mult lumii din afara fostului-actualului bloc comunist, atunci "Baba comunista" este exact ceea de ce are nevoie o societate post-comunista pentru a privi in oglinda si pentru a raspunde la o serie de intrebari, care sunt prezente in lucrare: Poti fi fericit daca ceilalti sunt nefericiti? Sunt oare vinovat daca am locuit in acea perioada? Trebuie sa am mustrari de constiinta daca nu am turnat si daca nu am bagat in puscarie pe nimeni?

P.S. Azi am fost la un eveniment, caruia nu prea i s-a atras atentia necesara in mass-media, mai ales ca este vorba de o reinventare a traditiei sovietice prin care guvernarea actuala incerca sa remunereze artistii loiali regimului, cu niste premii destul de substantiale, in valoare totala de 10 milioane lei.

Printre cei 15 candidati la Premiul de Stat se afla doi scriitori: Circova Zinaida cu "Maria Cantemir. Procleatie vizirea" (trad. Maria Cantemir. Blestemul vizirului) si Ion Vicol cu "Noaptea Sfntului Andrei" (interesant ca aceasta din urma a fost propusa de catre Mitropolia Moldovei, care accidental sau poate intentionat a fost numita Patriarhia Moldovei, de Gheorghe Mustea, Presedintele Juriului, si dirijorul care a refuzat sa concerteze la Bucuresti alaturi de Eugen Doga).

Daca de Ion Vicol a auzit macar Mitropolia Moldovei, atunci Zinaida Circova este o misterioasa scriitoare, de care presupun ca au uitat si editorii care i-au editat creatura. Cu toate acestea pariez ca scriitoarea va castiga Premiul de Stat. De ce? E simplu. A avut inspiratia sa scrie despre Maria Cantemir exact atunci cand birocratii din Moldova, au declarat Anul lui Dimitrie Cantemir.

P.P.S Spre final, parca ar trebui sa fac o conexiune intre cartea, filmul si premiantii de stat. Nu-mi ramane decat sa le recomand sa citeasca cartea lui Dan Lungu. Poate macar asa vor prinde la minte. Le recomand aceasta carte desi stiu ca nu-mi citesc blog-ul. Daca intalneste cineva un detinator al Premiului de Stat, va rog sa-i recomandati cartea data. Cine stie? Poate isi vor da seama ca nu intotdeuana trebuie sa scrii o carte cu "un titlu serios", pentru a fi un scriitor pe masura.