Despre caini si oameni

Pornind de la titlul de mai sus, risc sa nu fiu inteles de doua categorii sociale: pe de o parte iubitorii de animale vor fi placut surprinsi de faptul ca am plasat cainii inaintea oamenilor, astfel realizandu-se visul lor de "discriminare pozitiva"; pe de alta parte, parca vad tot felul de umanisti napustindu-se asupra mea, intr-un mod nu tocmai uman, ca de ce l-am plasat pe homo sapiens [ unii mai au pretentii de homo sapiens sapiens] in spatele sau dupa niste juvine. Lasand la o parte dezbaterea despre natura animalica a fiintei umane sau despre natura umana a fiintelor necuvantatoare [ desi judecand dupa afirmatiile unor homo sapiens iti dai seama ca tacerea-i de aur] vreau sa-mi exprim umila mea opinie intr-o chestiune foarte practica, si anume, in ceea ce priveste maniera in care absoluta majoritate a homo sapiens plimba cainii in parcurile din Republica Moldova. Cand ma refer la plimbarea cainilor nu ma refer la activitatea de baza a unor "buni cetateni ai acestui stat", ci efectiv la procesul in care un biped este insotit de un patruped, desi, in unele cazuri nici varianta in care un patruped insoteste un biped nu este exclusa. De ce spun asta? Pai, daca judecam dupa normele, care domina in parcurile noastre, cand cainii sunt plimbati fara botnita si fara zgarda, iti dai seama ca cei care pledeaza pentru drepturile animalelor, ar trebui sa fie cei mai fericiti.